Nimic nu este mai urât pe lumea asta decât sifonul. Toți îl ocolesc, cei care-i fac pe plac, puținii care intră în vorbă cu el, fiind alți sifoni sau alte sifoane sau după caz, beneficiari ai sifonelilor sifonului.
Sifonul este urât până și de cei la care se duce să sifoneze.
Adică:
Dacă ești sifon la poliție, chiar dacă polițiștii se folosesc de sifoneala ta, să fii sigur că dacă la ceas de seară te înghesuie niște haidamaci la loc dosit, dacă trec pe acolo „prietenii” tăi polițiștii, se vor face că nu au văzut nimic.
Dacă ești sifon, și datorită unor împrejurări dincolo de sifoneala ta, ai ajuns la „mititica”, să fii convins că ți-ai fi dorit să fi fost închis pentru viol. Sifoanele o duc și mai rău pe acolo. Într-un mod care poate fi descris într-un mod cel puțin pornografic.
Dacă ești sifon de oraș, adică din ăsta de te dai trendy, cu oareșce vorbe la el, cu un pic de ștaif, și sifonezi pe la colțuri, pe cine, ce și cum apuci, oamenii te vor cataloga ca atare și moneda de schimb care-ți va stabili prețul se numește flegmă.
Însă când dai fuga la miliție să te plângi că te-a amenințat un tip pe Facebook, nu ești nici măcar sifon în toată regula. Când faci asta, ești cel mult un tampon refolosit. Spălat între folosiri cu sifon. Multe folosiri… Sifon, pardon, tampon obosit! Refolosit!